Exista sau nu sufletul dupa moarte?… experiente privind bioluminiscenta corpului uman

Fiecare dintre noi a pierdut pe cineva apropiat, fiecare dintre noi s-a gândit ca dacă există într-adevăr o altă viaţă atunci ar fi bine ca cei plecaţi în lumea cealaltă să se simtă bine acolo. În prima jumătate a secolului XX, în Anglia, au fost publicate lucrările profesorului tibetan Djwhal KHU care pe parcursul a 30 de cărţi a dezvăluit oamenilor din Occident vechile cunoştinţe orientale. În aceste cărţi, Djwhal KHU a descris în detaliu structura multidimensională a omului, a lumilor spirituale, precum şi toate etapele şi stările post mortem ale conştiinţei umane.

În prezent, mulţi experţi din întreaga lume sunt preocupaţi de cercetările vieţii de după moarte şi de aflarea răspunsului la următoarele întrebări: există sau nu sufletul?, există viaţă după moarte?, etc. „Toate experimentele noastre creează impresia că omul are foarte multe structuri stratificate ” – afirmă savantul rus Konstantin Korotkov, doctor în ştiinţe tehnice, profesor la Universitatea de Stat de Tehnologii Informaţionale, Mecanică şi Optică din St. Petersburg, inventatorul aparatului GDV şi al diagnosticului GDV, preşedintele Uniunii Internaţionale de Bioelectrografie Medicală şi Aplicată, director adjunct al Institutului de Cercetare a Culturii Fizice din St. Petersburg.

În multe ţări occidentale, această teorie este studiată în universităţi, fiind recunoscută drept universal: i.e. care uneşte abordările religioase şi cele ştiinţifice. Djwhal KHU a spus în cărţile sale că un om care trece prin perfecţiunea spirituală este în măsură să dezvolte conştiinţa sa atât de mult încât să simtă originea sa spirituală ca realitate. Reprezentări similare găsim în cărţi evreieşti, în care diferite lumi şi niveluri ale conştiinţei umane sunt numite „arborele vieţii”. Conform convingerilor strămoşilor, omul are nu doar un corp fizic ci mai multe corpuri, care atunci cand se ridică devin din ce în ce mai subtile. Cu toate acestea omul are nevoie de dovezi ştiinţifice iar oamenii de ştiinţă sunt în căutarea acestora. Pentru determinarea acestor dovezi se utilizeaza cele mai noi tehnologii. Profesorul K. Korotkov a creat în laboratorul sau din Sankt – Petersburg (Rusia) un dispozitiv care funcţionează pe baza efectului Kirlian, cu ajutorul căruia a desfăşurat experimente fenomenale de cercetare a organismului uman şi a mediului înconjurător.

„Dacă noi cu ajutorul dispozitivul nostru putem măsura starea energiei în timpul vieţii, atunci ce se va întâmpla după moarte? Vom observa oare încetarea bruscă a tuturor proceselor sau vom vedea un anumit proces? ” – se intreaba Dr. Korotkov.

Primele experimente cu persoanele decedate au arătat trei fapte interesante:
1. După moarte, caracterul de luminescenţă este practic neschimbat, acest fapt fiind uimitor. Toată lumea ştie că procesele vitale de bază sunt legate în organism nu numai de fiziologie, dar şi de activitatea creierului şi a sistemului nervos. În consecinţă, după moarte, activitatea cerebrală încetează şi nu ar trebui să se mai poata identifica nimic. Dar luminiscenta a fost înregistrată!
2. Luminiscenta se schimba din timp în timp. În timpul nopţii aceste corpuri erau mai strălucitoare decât în timpul zilei.
3. Luminiscenta depinde în mod direct de tipul de moarte: naturală, bruscă, violentă sau sinucidere.
„La oamenii care au avut o moarte liniştită si previzibila din cauza bolii sau vârstei înaintate s-au observat unele variaţii care au dispărut în 2-3 zile” a mentionat profesorul Korotkov. La oamenii care au murit brusc, într-un accident de circulaţie, în primele ore după moarte luminiscenţa semăna cu o fantana arteziana, ieşind din degete ca focurile de artificii. Dar se oprea foarte repede şi se termina în 5-6 ore. În cazuri de moarte violent (omor, sugrumare, etc.) luminiscenţa se schimba şi continua timp de 5-9 zile, aproape fără întreruperi. Luminiscenţa devenea tot mai aprinsă sau mai slabă”.
Pentru a demonstra că acest lucru nu reprezintă un efect rezidual din corpul persoanei decedate au fost extrase creierul şi organele abdominale. Analizand strălucirea organismului în aceste zone, în mod clar s-au observat rupturi insa luminiscenţa nu a dispărut.

„Aceste cercetări m-au împins spre religie – spune profesorul K. Korotkov – pentru că atunci când am început să studiez tratatele vechi, cărţile diferitor popoare, am constatat că toate acestea descriu momentul de tranziţie de la această viaţă, materială şi fizică, într-o altă stare. Vedem procesul de separare a unei entităţi informaţionale de corpul fizic.”
Dar putem oare considera sufletul ca o structură pe care oamenii de ştiinţă o numesc „entitate informaţională”? „Da, – a declarat prof. K. Korotkov, – putem spune că sufletul şi entitatea informaţională sunt la fel, dar este posibil sa nu fie identice”.

Dacă experimentul ar confirma că la momentul decesului sufletul se separă de organism, ar fi interesant să ştim cât de repede are loc acest proces şi modul în care acesta coincide cu tradiţiile pe care le cunoaştem? Ştim că după moarte, biserica, familia şi prietenii comemoreaza 9 zile, respective 40 de zile de la deces. Se crede că sufletul se află alături de trupul său timp de 9 zile.
Din motive evidente, este aproape imposibil sa înregistram luminiscenţa timp de 40 de zile insa înregistrarea schimbărilor timp de 9 zile a fost destul de reală. „Am avut posibilitatea să urmărim schimbări în cea de-a 9-a zi dupa moarte, cu toate că nu avem întotdeauna această ocazie – a spus prof. K. Korotkov, şi am văzut ascensiunea luminescenţei în a 9-a zi. Apoi luminiscenta a disparut treptat”.
Dar există un detaliu interesant: la sinucigaşi luminiscenta s-a mentinut pentru o perioadă mai îndelungată. Acest lucru coincide exact cu credinţele religioase că sufletul sinucigaşului nu poate părăsi corpul în mod obişnuit…

„Este posibil sa măsuram câmpul magnetic?”, întreabă prof. K. Korotkov. „Nu, nu este posibil! Putem măsură numai influenţa acestuia asupra anumitor obiecte. De asemenea, este imposibil sa măsuram câmpul gravitaţional. Putem măsura influenţa câmpul gravitaţional asupra unui obiect fizic. La fel, nu putem sa măsuram nici câmpul informaţional. Putem măsura doar influenta acestuia asupra anumitor obiecte: oameni, natura vie, etc. Astfel, pentru noi toţi, este necesar să găsim o nouă cale de abordare a acestui fapt, diferită de materialism şi misticism. Ambele sunt extreme. Dacă vrem să utilizăm cunoştinţele noastre ştiinţifice moderne pentru a înţelege ce este viaţa, ce este universul sau ce este omul, atunci trebuie să avem o minte deschisă şi rece.”

Dar să presupunem că existenţa sufletului sau a entităţii informaţiile este deja demostrată. Oare este pregatită umanitatea din punct de vedere moral, pentru cunoştinţe de acest fel? Dar dacă va apărea o tentaţie de a utiliza aceste cunoştinţe pentru scopuri egoiste, distructive pentru suflet? Toate religiile şi învăţăturile ezoterice nu aprobă acest lucru şi problema este nu numai în moralitate. Trebuie menţionat că experimentele în acest domeniu sunt foarte periculoase.
„Experimentele noastre au demonstrat în mod indirect toate acestea”, spune profesorul Korotkov, „intrucât în timpul realizării experimentelor, noi intram in contact cu corpurile persoanelor decedate pentru a realiza anumite măsurători. Şi a fost în mod clar demonstrat experimental că acest lucru este foarte dăunător şi chiar periculos! Acest lucru a condus la o schimbare enormă a energiei celor care au lucrat cu cadavre. Ei pur şi simplu îşi pierdeau energia după câteva ore, starea lor generală se înrăutătindu-se considerabil. Au fost cazuri când oamenii se aflau la un pas de moarte, se îmbolnăveau”.

Deci, ne apropiem tot mai mult şi cu paşi siguri de momentul de unificare a cunoştinţelor ştiinţifice şi învăţăturilor religioase, care ne încurajează să ne întoarcem din nou şi din nou la întrebările: Cine suntem? Care este sensul existenţei noastre? Există sufletul? Există viaţă după moarte? Ce este iubirea, moralitatea, fericirea … şi multe altele. Deja exista suficiente informaţii în diferite domenii de ştiinţă, cultură, religie, pentru a ne îndrepta privirea în adâncurile sufletului uman şi să ne întoarcem la obârşii. După cum se spune într-un proverb: „Toate lucrurile noi nu sunt altceva decât nişte lucruri vechi ce au fost uitate de foarte mult timp „.

preluat de pe Santasofia.ro

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: