Dr. Elisabeth Sahtouris: Universul este in mod fundamental Constiinta

Dr. Elisabeth Sahtouris este un biolog evolutionist si futurolog american de origine greaca cunoscut pe plan international, scriitor, lector si consultant pentru Living Systems Design. A predat la University of Massachusetts si M.I.T., a fost consultant pentru Natiunile Unite in probleme ce privesc populatiile bastinase si este membru al United Religions Initiative. In ultima perioada s-a concentrat pe posibilitatile pe care le ofera biologia evolutionista ca model pentru schimbarile organizationale.

Dr. Elisabeth Sahtouris transforma viziunea clasica, mecanicista asupra universului si respinge bazele teoriei Darwiniste a selectiei naturale, propunandu-ne o revizuire unica a biologiei, evolutiei – si chiar a insusi actului de creatie – ca produs al auto-organizarii sistemelor inteligente. In viziunea dr. Sahtouris, evolutia nu este o chestiune de mutatii aleatoare si nu se datoreaza inconstientului ca produs secundar al instinctelor de supravietuire ghidate de lipsuri, ci expresia directa a unui dinamism intrinsec comun intregii creatii. Aceasta „inteligenta” se indreapta catre nivele mai inalte de cooperare bazate pe prosperitatea reciproca a vietii insasi mai curand decat prin atitudini combative ale unei forme impotriva celeilalte. Dr. Sahtouris aplica aceleasi principii ale biologiei evolutioniste in colaborarea sa cu diverse organizatii sociale, folosind capacitatea ei de intelegere pentru a crea in mod intentionat „sisteme vii” elastice si stabile pretutindeni in societatea umana.
________________________________________

In dialogul meu cu Willis Harman, publicat sub titlul „Biology Revisioned” (North Atlantic Publishers, Berkeley 1998), am inversat povestea stiintifica pe care am invatat-o despre constiinta ca fiind un ultim produs al evolutiei, cu aceea in care constiinta devine sursa evolutiei. Cu alte cuvinte, pentru mine, universul este in mod fundamental Constiinta – viu, constient de sine si inteligent. Aceasta constiinta este non-locala, adica pretutindeni, si inseamna Dumnezeu, adica ceea ce diferite culturi personifica atat de variat si sub diverse nume. Este, de asemenea, ceea ce fizicienii denumesc „energia punctului zero” – energia infinita care exista in fiecare punct din spatiu.
S-a descoperit faptul ca universul este constient si ca inregistreaza non-local toata informatia produsa vreodata. Aceasta Energie constienta atemporala si aspatiala este mult mai mare decat universul nostru local. Poate sa se transforme (si chiar se transforma) alternativ cand in energie electromagnetica si cand in materie, creind universuri precum cel al nostru, in acelasi timp putandu-se transforma in alte forme de energie pura infatisate noua intr-o infinitate de moduri (inclusiv in lumi angelice, de exemplu, si in lumile in care noi existam intre vieti sau in eternitate).

Aceasta Sursa Divina A Tot Ceea Ce Exista este perceputa ca Eu Sunt din perspectiva unei constiinte locale constituita in fiinte ca noi, atunci cand aceasta intra in meditatie si isi extinde constiinta minuscula la cea ubicua din care facem cu totii parte. In aceasta stare, nu numai ca percepem o unire cu Dumnezeu, dar transcendem fiinta noastra, recunoscandu-ne pe noi insine ca fiind Dumnezeu.

Universul nostru apare ca fiind un univers care invata permanent. Imi place sa afirm ca principiul de baza al acestui univers este ca „Orice se poate intampla” , astfel incat acesta poate invata ceea ce functioneaza si ce nu. Evolutia este ca un dans improvizat, in care pastram pasii care se potrivesc si ii modificam pe cei care nu se potrivesc. Deoarece nu pot separa Dumnezeu – ca si constiinta cosmica, de Dumnezeu – cel care se transforma in universuri materiale, cred ca acest univers care invata permanent implica un Dumnezeu care invata permanent pentru a-si putea cunoaste natura Sinelui prin explorarea tuturor posibilitatilor pe care le are si pentru a putea invata sa reflecteze la acest Sine. Exact asa cum noi, reflexia umana a lui Dumnezeu, invatam sa facem! Cu alte cuvinte, Constiinta Cosmica exista ca o Unitate si ca o suma de Complexitati in acelasi timp – cel putin din perspectiva noastra temporala liniara – si, datorita intruchiparii intr-o imensa varietate de forme energetice si materiale, toate posibilitatile exista impreuna intr-o complexitate inimaginabila pentru noi, oamenii.

Cred ca noi existam ca fiinte non-fizice care se reincarneaza intentionat, in functie de intentile foarte exacte pe care le avem in ceea ce dorim sa invatam in fiecare viata si ca „sinele nostru superior” non-fizic este prezent pe tot parcursul vietii. Tesem linia vietii de la nastere si pana la moarte printre nesfarsitele posibilitati prin alegerile pe care le facem in fiecare clipa, fiecare determinand o succesiune de alte alegeri. Din perspectiva universului atemporal si non-spatial, toate vietile noastre sunt precum o floare de lotus, fiecare viata fiind o petala, o cale de a interpreta o tema aleasa de entitatea spirituala sau „sinele superior” care suntem. Unele reincarnari pot fi simultane intr-un sistem referential temporal linear, altele sunt secvente istorice. Fiecare „petala” este intr-o comunicare spirituala cu cealalta; in acest fel, multiplele noastre vieti se pot influenta unele pe celelalte.

Amintiti-va ca Crestinismul timpuriu includea credinta in reincarnare. Cred ca biserica a schimbat acest lucru pentru a castiga mai mult control asupra vietilor oamenilor, asa cum si Iisus a spus ca Il putem gasi pe Dumnezeu in mod direct, iar Biserica a inventat preotii nu ca pe niste asistenti, ci ca pe niste canale de comunicare cu Dumnezeu obligatorii.

Din perspectiva mea, natura in intregul ei este constienta si are acces la universul atemporal si non-local; natura in totalitatea ei este o expresie a lui Dumnezeu. Ghinda stie ca va deveni stejar. Numai noi, oamenii formati in cultura occidentala, am jucat jocul separarii de Grandioasa conversatie pe care chiar si celulele noastre pot s-o auda! Pamantul, apa, organismele, ecosistemul, Pamantul, chiar si ADN-ul, toate isi cunosc compozitia si mai apoi Intregul, asa cum celulele corpului se cunosc unele pe celelalte si cunosc intregul nostru organism, comportandu-se cu inteligenta pentru a se sustine unele pe celelalte si, astfel, pentru a sustine intregul (din aceasta cauza corpul nostru functioneaza!).

Scopul nostru ca oameni, in acest moment, este sa ne trezim si sa ne recunoastem ca parti sau expresii ale lui Dumnezeu-ca-Natura si sa ne comportam ca atare. Toti suntem Unul, stricaciunile pe care le producem ne afecteaza pe fiecare in parte, la fel cum si fericirea noastra este binecuvantatoare pentru fiecare dintre noi. Ce perspectiva asupra oportunitatilor pecare le avem! Strasmosii nostri stiau acest lucru si invatau din acest lucru. Dar Dumnezeu, prin noi, incearca cel mai periculos joc dintre toate, jocul uitarii propriei noastre firi. Un risc enorm, dar care trebuie asumat pentru a putea incerca toate posibilitatile!

Ma rog ca oamenii de stiinta carora li s-a oferit si calitatea de preot – dreptul de a ne spune „cum stau lucrurile”, vor recunoaste in curand in mod oficial ca exista un univers viu si inteligent in care spiritul si materia nu sunt separabile. Ma rog ca acei oameni care nu au separat niciodata spiritualitatea de stiinta sa fie onorati pentru acest lucru. Este timpul pentru o comuniune care sa poata sa salveze specia noastra si toate celelalte specii, care sa ne aduca aproape de posibila lume perfecta la care visam cu totii – o lume care sa inteleaga ca suntem varful creativ al lui Dumnezeu.